Astăzi împlinesc 40 de ani.
Și, sincer, nu știu când au trecut.
Nu știu când s-au adunat atâtea zile, atâtea întâmplări, atâția oameni și atâtea lecții într-o viață care mi se pare că a trecut într-o clipă.

Mă simt uneori tot acolo, pe la 25–26 de ani.
Cu aceleași emoții, aceleași visuri, aceeași dorință de a face lucrurile cu sufletul.
Dar, în același timp, știu că nu mai sunt aceeași.
Timpul te schimbă, chiar și atunci când nu îți dai seama.
Te modelează, te învață, te oprește, te face să privești altfel.
Am învățat multe până aici — de la viață, de la oameni, de la mine însămi.
De la educatori, de la învățători, de la colegi, de la prieteni, de la oameni întâlniți doar o dată.
Cred că fiecare om care mi-a apărut în cale a avut un rost, chiar și cei care au trecut doar o vreme.
Toți m-au învățat ceva, chiar și fără să-mi spună.
La 40 de ani, nu simt nevoia să dau sfaturi, dar aș spune femeilor ca mine:
nu vă grăbiți.
Viața nu e o listă de bifat.
E o sumă de momente — unele line, altele greu de dus — dar toate la fel de importante.
Sunt recunoscătoare pentru tot:
pentru familia mea, pentru soțul care mi-a fost mereu alături, pentru copiii mei — cei mai mari daruri, pentru părinți, pentru rădăcini, pentru prietenii care m-au ținut de mână când nu știam încotro să merg.
Pentru fiecare zi care m-a adus aici, exact așa cum sunt.
💫
Anul acesta am ales să-mi trăiesc ziua altfel — departe, liniștit, pe Bernina Express, printre munți și cer.
Mi-am dorit de mult să ajung în Elveția, și nu întâmplător am ajuns acum.
Am simțit că e timpul să respir, să privesc, să mulțumesc.

Privind pe fereastra trenului, între nori și zăpadă, m-am gândit cât de frumoasă e viața atunci când o trăiești cu recunoștință.
Și mi-am spus că da — 40 de ani e o vârstă minunată.
Pentru că e plină.
Plină de amintiri, de oameni, de iubire, de tot ce m-a făcut să fiu eu.
Nu știu ce va fi mai departe.
Dar știu că vreau să trăiesc frumos, sincer, cu sens.
Să iubesc mai mult, să judec mai puțin, să râd mai des.
La 40 de ani nu e despre vârstă.
E despre recunoștință.
Despre liniștea de a privi înapoi fără teamă și înainte fără grabă.
Mulțumesc, Doamne, pentru tot.
Ne revedem curând,
Laura VAPorDeVise ✨🍂
